5 definitions for transige

General use dictionaries

transige vi [At: COSTINESCU / Pzi: ~sig / E: fr transiger] (Înv) 1 A aplana un conflict prin concesii reciproce. 2 (Jur) A pune capăt unui proces sau a-l evita printr-o tranzacție.

TRANSIGE vb. III. intr. (Rar) A aplana un conflict prin concesii reciproce, a ajunge la un compromis. [P.i. transig. / < fr. transiger, it., lat. transigere].

TRANSIGE vb. intr. a aplana un conflict prin concesii reciproce, a ajunge la un compromis. ◊ (jur.) a pune capăt unui proces. (< fr. transiger, lat. transigere)

*transíg, -ís (inuz.), a -íge v. intr. (lat. tráns-igo, -ígere, -áctum, d. trans, dincolo, și ágere, a mîna. V. transacțiune). Fac o transacțiune, mă înțeleg fără proces. Fig. Fac concesiunĭ unde n’ar trebui: cine-ĭ gentilom să nu transigă cu onoarea!

Morphological dictionaries

transige vb., ind. prez. 1 sg. transig, 3 sg. transige

Entry: transige
verb (V664)
Inflection sources: DOR
infinitive long infinitive participle gerund imperative 2nd person
(a)
  • transige
  • transigere
  • transigând
  • transigându‑
singular plural
  • transige
  • transigeți
  • transigeți-
number person present present subjunctive imperfect simple perfect pluperfect
singular 1st (eu)
  • transig
(să)
  • transig
  • transigeam
2nd (tu)
  • transigi
(să)
  • transigi
  • transigeai
3rd (el, ea)
  • transige
(să)
  • transi
  • transigea
plural 1st (noi)
  • transigem
(să)
  • transigem
  • transigeam
2nd (voi)
  • transigeți
(să)
  • transigeți
  • transigeați
3rd (ei, ele)
  • transig
(să)
  • transi
  • transigeau
* elisions and long verb forms – (show)
info
These definitions are compiled by the dexonline team. The original definitions are available on the definitions tab. You can reorder tabs on your preferences page.
show:

transige, transigverb

  • 1. rar A aplana un conflict prin concesii reciproce, a ajunge la un compromis. DN
etymology:

info The full definition list is available on the definitions tab.