2 definiții pentru supărățel
Explicative DEX
supărățel, ~ea a [At: BÂRLEA, C. P. II, 167 / Pl: ~ei, ~le / E: supărat + -el] 1-2 (Reg; șhp) (Cam) supărat2 (10).
Regionalisme / arhaisme
supărățel, -ea, adj. (reg.) supărat un pic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: supărățel
supărățel adjectiv
| adjectiv (A67) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)