nici² s [At: COM. SAT. III, 51 / Pl: nct / E: nct] (Olt) Parte anterioară, tare, a râtului de porc.

NICI, †NICE, ‡NECE I. conj. Separă propozițiuni negative sau diferiți termeni ai unei propozițiuni negative: nu e ~ bun ~ rău; ~ nu bea ~ nu mănîncă; și ~ tu junghiu, ~ tu friguri, ~ altă boală nu s’a lipit de noi (CRG.); ~ mai mult ~ mai puțin; ~ unul ~ altul nu și-a făcut datoria; ~ una ~ alta 👉 ALTUL III. 5; ~ una ~ două 👉 DOI2, ALB I. 18, BĂLAIU l. 5, PREA2; ~ în car ~ în căruță; (P): ~ salcia pom ~ mojicul om. II. adv. și conj. 1 Servă ca negațiune: ~ mie nu-mi place; ~ nu știu despre ce e vorba; ~ că m’am gîndit ca să-i aduc pagubă (ISP.); n’am închis ochii ~ cît ai scăpăra din amănar (CRG.); ~ măcar un ban nu mi-a dat; ~ chiar o singură dată; 👉 VORBĂ ¶ 2 ~ UN, f. ~ O adj. nedef.: ~ un om, ~ o femeie; ~ o faptă fără plată; ~ UNUL f. ~ UNA pron. nedef.: ~ unul n’a răspuns; ~ una n’a venit ¶ 3 În legătură cu adverbe, formează alte adverbe negative: ~-cînd, niciodată; ~-cum 👉 NICIDECUM; ~-odată 👉 NICIODATĂ; ~-unde, nicăiri, etc. [lat. neque].

nici s.n. (reg.) partea anterioară, tare, a râtului de porc.