5 definiții pentru făleț

Explicative DEX

făleț, ~eață a [At: LB / V: fel~ / Pl: ~i, ~e / E: făli + -eț] (Trs) 1 Mândru. 2 Lăudăros. 3 Trufaș.

făléț, -eață adj. (reg.) 1 Care este mîndru, trufaș. 2 Care este lăudăros. • pl. -eți, -ețe. / făli1 + -eț.

FĂLEȚ adj. Trans. Băn. Fălos, trufaș, fudul, mîndru: Ce te ții, mîndro, făleață, Că nu-i măta judeceasă? TOC.; La mîndra cea albineață, Nu-mi place că-i prea făleață NOV. [vsl. hvalĭcĭ].

feleț, ~eață a vz făleț

Regionalisme / arhaisme

făleț, -eață, adj. (reg.) fălos, mândru, fudul, trufaș, arogant, lăudăros.

Intrare: făleț
făleț adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făleț
  • fălețul
  • fălețu‑
  • făleață
  • făleața
plural
  • făleți
  • făleții
  • fălețe
  • fălețele
genitiv-dativ singular
  • făleț
  • fălețului
  • fălețe
  • făleței
plural
  • făleți
  • făleților
  • fălețe
  • fălețelor
vocativ singular
plural
feleț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)