FOLIACEU, -CEE, foliacei, -cee, adj. Care seamănă cu o frunză, de consistența și de culoarea unei frunze. [Pr.: -li-a-] – Din fr. foliacé, lat. foliaceus.

foliaceu, ~ee a [At: DA ms / P: ~li-a~ / Pl: ~ei, ~ee / E: fr foliacé, lat foliaceus] (Bot) 1 Care seamănă cu o frunză. 2 De consistența și de culoarea unei frunze.

FOLIACEU, -EE, foliacei, -cee, adj. Care seamănă cu o frunză, de consistența și de culoarea unei frunze. [Pr.: -li-a-] – Din fr. foliacé, lat. foliaceus.

FOLIACEU, -EE, foliacei, -ee, adj. (Bot.) Care seamănă cu o frunză, în formă de foaie (I 1).

FOLIACEU, -EE adj. Care seamănă cu o frunză. [Pron. -li-a-ceu. / cf. fr. foliacé, lat. foliaceus].

FOLIACEU, -EE adj. 1. de natura frunzelor, ca o frunză. 2. (despre muguri) în care se dezvoltă frunza. (< fr. foliacé, lat. foliaceus)

FOLIACEU ~e (~i) Care se aseamănă cu o frunză. [Sil. -li-a-] /<fr. foliacé, lat. foliaceus

*foliacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (lat. foliáceus, fr. foliacé). Bot. De natura frunzeĭ, ca frunza: pețioale foliacee.

foliaceu (desp. -li-a-) adj. m., pl. foliacei; f. sg. și pl. foliacee

foliaceu (-li-a-) adj. m., pl. foliacei; f. sg. și pl. foliacee

foliaceu adj. m. (sil. -li-a-ceu), pl. foliacei; f. sg. și pl. foliacee