ferigea sf [At: BARCIANU / V: ~reg~, ~icea, ~recea, fir~ / Pl: ~ele / E: ferigă + -ea] (Bot) 1 (Șîc ~-vărgată, ~-vânătă) Strașnic (Asplenium trichomanes). 2 Spinarea-lupului (Athyrium filix-femina). 3 Feriguță (Polypodium vulgare). 4 Ferigă (7) (Dryopteris filix-mas). 5 (Îf fericea) Ferigă (9) (Pteridium aquilinum). 6 (Șîc ~-albă) Aglică (Filipendula vulgaris). 7 (Îf ferecea, fericea) Vetrice (Chysanthemum vulgare). 8 (Lpl; îf firigele) Cârciumărese (Zinnia elegans).

ferecea sf vz ferigea

feregea² sf vz ferigea

fericea sf vz ferigea

firigea sf vz ferigea

vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~igă, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman², măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă² (2).

férece și fereceá f., pl. ele (d. ferigă). Vest. Vetrice.

2) vetríce f. (sîrb. vratič, bg. vratiga și vrŭtliga, vetrice. V. vrătilică). O plantă sălbatică din familia compuselor cu proprietățĭ amare și aromatice (tanacetum vulgare). – Și fereceá.

FERIGEA s. v. aglică.

ferigea s. v. AGLICĂ.

ferecea, ferecele, s.f. (reg.) plantă denumită și vetrice.

firigea s.f. (reg.) plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori albe sau roz-albe mirositoare; aglică.