9 definiții pentru burhai

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURHAI, burhaie, s. n. (Rar) 1. Ceață (rară) care se ridică după ploaie. 2. Ploaie deasă și rece de toamnă. – Contaminare între bură și buhai („ceață, bură”, puțin folosit).

BURHAI, burhaie, s. n. (Rar) 1. Ceață (rară) care se ridică după ploaie. 2. Ploaie deasă și rece de toamnă. – Contaminare între bură și buhai („ceață, bură”, puțin folosit).

burhai sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 Ceață. 2 Ploaie măruntă.

burhai s.n. (reg.) 1 Ceață (rară) care se ridică după ploaie. Razele piezișe daureau viu burhaiul, destrămau tortul brumelor (M. I. CAR.). 2 Ploaie măruntă și rece, de toamnă. • /cf. bură, buracă.

BURHAI, burhaie, s. n. (Regional) 1. Ceață rară care se ridică după ploaie. V. bură (2). S-a risipit burhaiul de deasupra și a lucit iar soarele în priveliște. SADOVEANU, P. M. 314. Razele piezișe daureau viu burhaiul. M. I. CARAGIALE, C. 40. 2. Ploaie deasă și rece de toamnă. Printre rîpe, ca prin strungă, Șerpuiește cale lungă; Lungă-i calea și cotită, De burhaie umezită. DEȘLIU, N. 18.

BURHAI, burhaie, s. n. (Reg.) 1. Ceață (rară) care se ridică după ploaie. 2. Ploaie deasă și rece de toamnă. – Din bură + buhai („ceață, bură”, puțin folosit).

burháĭ n., pl. e și urĭ (cp. cu buracă și bură). Munt. Mold. Ploaĭe măruntă și rece (maĭ ales de toamnă): începu să țîrîĭe un burhaĭ de ploaĭe rece (CL. 1913, 828). Trans. Negură de toamnă (Viciu).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

burhai (rar) s. n., pl. burhaie

Intrare: burhai
substantiv neutru (N65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burhai
  • burhaiul
  • burhaiu‑
plural
  • burhaie
  • burhaiele
genitiv-dativ singular
  • burhai
  • burhaiului
plural
  • burhaie
  • burhaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burhai, burhaiesubstantiv neutru

rar
  • 1. Ceață (rară) care se ridică după ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote S-a risipit burhaiul de deasupra și a lucit iar soarele în priveliște. SADOVEANU, P. M. 314. DLRLC
    • format_quote Razele piezișe daureau viu burhaiul. M. I. CARAGIALE, C. 40. DLRLC
  • 2. Ploaie deasă și rece de toamnă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Printre rîpe, ca prin strungă, Șerpuiește cale lungă; Lungă-i calea și cotită, De burhaie umezită. DEȘLIU, N. 18. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.