BOAIOU, boaiouri, s. n. Bandaj al roții unei biciclete (de curse), format dintr-o cameră de cauciuc cu pereții subțiri, îmbrăcată într-o anvelopă. [Pr.: boa-iou] – Cf. fr. boyau.

boaiou sn [At: DN³ / V: baieu / Pl: ~ri / E: fr boyau] Cameră subțire în anvelopa unei biciclete de curse.

boaiou s.n. v. baieu.

BOAIOU s.n. Cameră subțire plasată în anvelopa unei biciclete de curse. [Pl. -uri, var. baieu s.n. / < fr. boyau].

baieu sn vz boaiou

baiéu s.n. Bandaj al roții unei biciclete (de curse), format dintr-o cameră de cauciuc cu pereții subțiri, îmbrăcată într-o anvelopă. • pl. -uri. și boaióu s.n. /<fr. boyau.

BAIEU s.n. v. boaiou.

BAIEU s. n. bandaj al roții unei biciclete de curse conținând în anvelopă o cameră subțire de cauciuc. (după fr. boyau)

boaiou (desp. boa-iou) s. n., art. boaioul; pl. boaiouri

boaiou (boa-iou) s. n., art. boaioul; pl. boaiouri

boaiou s. n. (sil. bo-a-iou), art. boaioul; pl. boaiouri

boaiou, pl. boaiouri