38 de definiții pentru hasmațuchi

Explicative DEX

HASMAȚUCHI s. m. 1. Plantă erbacee plăcut mirositoare, cu flori albe, cultivată ca plantă culinară (Anthriscus cerefolium). 2. (Reg.) Plantă erbacee cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele (Anthriscus silvestris). [Var.: asmațuchi, asmățui s. m., hașmaciucă s. f.] – Et. nec.

HASMAȚUCHI s. m. 1. Plantă erbacee plăcut mirositoare, cu flori albe, cultivată ca plantă culinară (Anthriscus cerefolium). 2. (Reg.) Plantă erbacee cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele (Anthriscus silvestris). [Var.: asmațuchi, asmățui s. m., hașmaciucă s. f.] – Et. nec.

hasmațuchi smi [At: (a. 1773) GCR II, 98 / V: amazu~, asmațiu, asmațuc, as~, asmațuic, asmăciuc, asmățui, ațima~, ațmaciuc, hagim~, harmagiuc, harm~, hașmaciucă sf, hașm~, hațm~, hazm~ / E: ns cf tc asma ğyk] (Bot) 1 (Șîc asmațui-măgăresc) Planta erbacee Anthriscus cerefolium, cu miros caracteristic, din familia umbeliferelor, cu tulpina acoperită cu peri moi în regiunea nodurilor, cu flori albe și fructe lungi, care crește în tufișuri, la marginea pădurilor și a viilor, cultivată uneori ca plantă culinară Si: (reg) turbure, turburea. 2 (Reg; îf hașmaciucă) Planta erbacee Anthrisque silvestris, cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele. 3 (Reg; îaf) Planta Chaerophyllum silvestre. 4 (Îe) A mânca ~ A se păcăli. 5 (Reg; îc ~ul-măgarului sau ~-măgăresc) Planta Torilis anthriscus. 6 (Reg; îc ~-sălbatic) Planta Anthriscus trichosperma. 7 Bolgari (Ranunculus sceleratus). 8 Hajme (Allium ascalonicum).

HASMAȚUCHI s. m. Plantă erbacee, mirositoare, cu flori albe, din familia umbeliferelor; crește prin tufișuri, pe marginea pădurilor și a viilor, uneori fiind cultivată ca plantă culinară (Anthriscus Cerefolium). – Variante: asmațuchi, asmățui (NEGRUZZI, la TDRG), hațmațuchi s. m.

HASMAȚUCHI m. Plantă erbacee plăcut mirositoare cu frunze compuse și flori albe, folosită ca plantă culinară. [Sil. has-ma-țuchi] /<turc. asmaik

hasmațúchĭ și -țúĭ, V. hașmacĭucă.

ASMAȚUCHI s. m. v. hasmațuchi.

ASMAȚUCHI s. m. v. hasmațuchi.

ASMĂȚUI s. m. v. hasmațuchi.

ASMĂȚUI s. m. v. hasmațuchi.

HAȘMACIUCĂ s. f. v. hasmațuchi.

HAȘMACIUCĂ s. f. v. hasmațuchi.

amazuchim sm vz hasmațuchi

asamțui sn vz asmățui

asmațiu sm vz hasmațuchi

asmațuc sm vz hasmațuchi

asmațuchi sm vz hasmațuchi

asmațuic sm vz hasmațuchi

asmăciuc sm vz hasmațuchi

asmățui sm vz hasmațuchi

ațimațuchi sms vz hasmațuchi

ațmaciuc sm vz hasmațuchi

hagimațuchi smi vz hasmațuchi

harmagiuc smi vz hasmațuchi

harmațuchi smi vz hasmațuchi

hașmaciucă sf vz hasmațuchi

hașmațuchi smi vz hasmațuchi

hațmațuchi smi vz hasmațuchi

hazmațuchi smi vz hasmațuchi

ASMAȚUCHI s. m. V. hasmațuchi.

ASMĂȚUI s. m. V. hasmațuchi.

ASMAȚUCHI s. m. v. hasmatuchi.

ASMĂȚUI s. m. v. hasmațuchi.

HAȚMAȚUCHI s. m. v. hasmațuchi.

asmațuiu m. plantă de grădină întrebuințată ca dres în bucate. [Și asmaciuc = turc. ASMAČYK, lit. viță mică; variantele asmațuiu și hasmațuchiu indică un intermediar neo-grec].

asmățúĭ, V. hașmacĭucă.

hașmacĭúcă (Trans.) f., pl. ĭ, și hasmațúchĭ (Mold. nord) m. (d. ung. hagymacsicsó, bulb de usturoĭ, saŭ d. turc. asmačyk, dim. d. asma, butuc de vița, că se zice și asmățui. V. hașmă). O plantă umbeliferă din ale căreĭ frunze se face salată (anthriscus cerefolium, cu varietatea anthriscus silvestris saŭ chaerophyllum silvestre).

Ortografice DOOM

hasmațuchi (desp. -țuchi) s. m.

hasmațuchi (-țuchi) s. m.

hasmațuchi s. m. (sil. -țuchi)

Etimologice

asmațuchi s. m. – Plantă culinară (Anthriscus cerefolium). – Numeroase var.: (h)azmațuc(hi), (h)ațmațuc(hi), (h)armațuc(hi), etc. Tc. asmaçik (Șeineanu, II, 27; Lokotsch 125).

Intrare: hasmațuchi
  • silabație: has-ma-țuchi info
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hasmațuchi
  • hasmațuchiul
  • hasmațuchiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • hasmațuchi
  • hasmațuchiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asmațuchi
  • asmațuchiul
  • asmațuchiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • asmațuchi
  • asmațuchiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
asmațuiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hazmațuchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hașmațuchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
harmagiuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hagimațuchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asmățui
  • asmățuiul
  • asmățuiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • asmățui
  • asmățuiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hașmaciucă
  • hașmaciuca
plural — —
genitiv-dativ singular
  • hașmaciuci
  • hașmaciucii
plural — —
vocativ singular —
plural —
harmațuchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amazuchim
  • amazuchimul
plural
  • amazuchimi
  • amazuchimii
genitiv-dativ singular
  • amazuchim
  • amazuchimului
plural
  • amazuchimi
  • amazuchimilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hațmațuchi
  • hațmațuchiul
  • hațmațuchiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • hațmațuchi
  • hațmațuchiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
asmațiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
asmațuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
asmațuic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
asmăciuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ațmaciuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ațimațuchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hasmațuchisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee plăcut mirositoare, cu flori albe, cultivată ca plantă culinară (Anthriscus cerefolium). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. regional Plantă erbacee cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele (Anthriscus silvestris). DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.