2 definiții pentru arătoriu
Explicative DEX
ARĂTORIU, -IE, arătorii, adj. (Învechit, despre unelte). Care servește la arat sau la alte munci agricole. Specimene de instrumente arătorii. ODOBESCU, S. I 480.
ARĂTORIU, -IE, arătorii, adj. (Înv., despre unelte) Care servește la arat sau la alte munci agricole. – După fr. aratoire.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: arătoriu
arătoriu adjectiv
| adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
arătoriu, arătorieadjectiv
- 1. (Despre unelte). Care servește la arat sau la alte munci agricole. DLRLC DLRM
- Specimene de instrumente arătorii. ODOBESCU, S. I 480. DLRLC
-
etimologie:
- aratoire DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.