9 definiții pentru aberativ
Explicative DEX
ABERATIV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif.
aberativ, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr aberratif] 1-3 (Liv) Care este departe de adevăr, normalitate sau corectitudine. 4 Care ține de aberație (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aberatív, -ă adj. Care ține de aberație; care este departe de adevăr. • pl. -i, -e. / < fr. aberratif.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ABERATIV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Livr.) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABERATIV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aberativ, -ă adj. care ține de aberație. (< fr. aberratif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Ortografice DOOM
aberativ (rar) adj. m., pl. aberativi; f. aberativă, pl. aberative
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aberativ (rar) adj. m., pl. aberativi; f. aberativă, pl. aberative
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aberativ adj. m., pl. aberativi; f. sg. aberativă, pl. aberative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
aberativ, aberativăadjectiv
- 1. Care este departe de adevăr, normalitate sau corectitudine; care ține de aberație. MDA2 DEX '09 DEXI DN
etimologie:
- aberratif MDA2 DEX '09 DEXI DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.