opțiuni
  • info
2 definiții pentru țuțuluș

Explicative DEX

țuțuluș sn [At: MARIAN, S. R. II, 2 / Pl: ~e, ~uri / E: țuțul + -uș] (Trs; Ban) 1 Țuțui2. 2 (Trs) Scrânciob.

❍ȚUȚULUȘ (pl. -ușe) sn. Trans. Băn. (VIC.) (DENS.) = ȚUȚUL.

Intrare: țuțuluș
țuțuluș1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțuluș
  • țuțulușul
plural
  • țuțulușe
  • țuțulușele
genitiv-dativ singular
  • țuțuluș
  • țuțulușului
plural
  • țuțulușe
  • țuțulușelor
vocativ singular —
plural —
țuțuluș2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțuluș
  • țuțulușul
plural
  • țuțulușuri
  • țuțulușurile
genitiv-dativ singular
  • țuțuluș
  • țuțulușului
plural
  • țuțulușuri
  • țuțulușurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuțuluș, țuțulușe / țuțuluș, țuțulușurisubstantiv neutru

regional
etimologie:
  • țuțul + -uș MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.