opțiuni
  • info

12 definiții pentru șurubar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘURUBAR, șurubari, s. m. 1. (Reg.) Meseriaș care face canele. ♦ Persoană care supraveghează funcționarea alambicului. 2. Epitet pentru o persoană care folosește șiretlicuri, șmecherii; sforar. – Șurub + suf. -ar.

ȘURUBAR, șurubari, s. m. 1. (Reg.) Meseriaș care face canele. ♦ Persoană care supraveghează funcționarea alambicului. 2. Epitet pentru o persoană care folosește șiretlicuri, șmecherii; sforar. – Șurub + suf. -ar.

șurubar [At: DDRF / V: (reg) șor~, ~upar snm / Pl: ~e sn, ~i sm / E: șurub + -ar] 1 sn (Reg) Șurubelniță (1). 2 sn (Mar; Trs) Canea. 3 sm (Reg) Lucrător care supraveghează funcționarea alambicului. 4 sm (Trs; Mar) Meseriaș care face canele. 5 sm (Reg; fig) Persoană care recurge la șiretlicuri (1).

ȘURUBAR, șurubari, s. m. Om care cunoaște șurubăriile, știe să se învîrtească (folosind șmecherii, te puri, chițibușării, zăpăcind pe cineva cu vorba). Avocați, directori de bancă și popi și protopopi, șurubari la vot grijulii și meșteri în a se procopsi. PAS, Z. IV 144.

ȘURUBAR ~i m. 1) reg. Meșteșugar care făcea canele. 2) fig. depr. Persoană care se ține de șmecherii. /șurub + suf. ~ar

șurubár (est) și -pár (vest) m. (d. șurub). Fig. Care umblă cu șurubăriĭ, cîrcĭogar. – Fem. -ăreasă, în est și -ăriță.

șorubar snm vz șurubar

șurupar snm vz șurubar

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șurubar (reg.) s. m., pl. șurubari

șurubar (reg.) s. m., pl. șurubari

șurubar s. m., pl. șurubari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘURUBAR s. v. canea, cep, șurubelniță.

șurubar s. v. CANEA. CEP. ȘURUBELNIȚĂ.

Intrare: șurubar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șurubar
  • șurubarul
  • șurubaru‑
plural
  • șurubari
  • șurubarii
genitiv-dativ singular
  • șurubar
  • șurubarului
plural
  • șurubari
  • șurubarilor
vocativ singular
  • șurubarule
  • șurubare
plural
  • șurubarilor
șorubar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șurubar, șurubarisubstantiv masculin

  • 1. regional Meseriaș care face canele. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Persoană care supraveghează funcționarea alambicului. DEX '09 DEX '98
  • 2. Epitet pentru o persoană care folosește șiretlicuri, șmecherii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sforar
    • format_quote Avocați, directori de bancă și popi și protopopi, șurubari la vorbă, grijulii și meșteri în a se procopsi. PAS, Z. IV 144. DLRLC
etimologie:
  • Șurub + sufix -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.