5 definiții pentru încoclețire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încoclețí v. a se încinge: mi se încocleți o luptă ISP. [V. cocleț: metaforă luată din tehnica țesutului și analogă cu sinonimul încăierà].
încoclețésc v. tr. (d. cocleț). Înod în cît să formeze coclețĭ: un fir încoclețit. V. refl. Mă înod formînd coclețĭ. Fig. Mă aprind, mă încing: lupta se încoclețise.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCOCLEȚI vb. v. încăiera, încleșta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încocleți vb. v. ÎNCĂIERA. ÎNCLEȘTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
încocleți, pers. 3 sg. încoclețește, vb. IV refl. (reg.) a se porni, a începe, a se încinge, a se stârni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: încoclețire
încoclețire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
încocleți, încoclețescverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.