5 definiții pentru împreunat
Explicative DEX
ÎMPREUNAT, -Ă, împreunați, -te, adj. Care este unit cu altul (într-un tot); îmbinat; încheiat2. [Pr.: -pre-u-] – V. împreuna.
ÎMPREUNAT, -Ă, împreunați, -te, adj. Care este unit cu altul (într-un tot); îmbinat; încheiat2. [Pr.: -pre-u-] – V. împreuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împreunat, ~ă a [At: BIBLIA (1688) p2 8/27 / Pl: ~ați, ~e / E: împreuna] 1 (Îvp) Care s-a adunat la un loc cu alții. 2 (Pgn) Unit. 3 Îmbinat. 4 Care săvârșește actul sexual. 5 Însoțit. 6 Căsătorit. 7 Încheiat. 8 Care s-a întâlnit cu cineva. 9 (Înv) Întâmpinat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPREUNAT, -Ă, împreunați, -te, adj. Îmbinat, unit, strîns la un loc. Privea uimit fata îmbrăcată în alb, care sta între doi brazi cu cetina împreunată. VORNIC, P. 49.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ÎMPREUNAT adj. v. unit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPREUNAT adj. îmbinat, îngemănat, reunit, unit. (Elemente ~ ale unui tot.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împreunat, împreunatăadjectiv
-
- Privea uimit fata îmbrăcată în alb, care sta între doi brazi cu cetina împreunată. VORNIC, P. 49. DLRLC
-
etimologie:
- împreuna DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.