11 definiții pentru zuruit (adj.)
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (1)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
ZURUI, zurui,[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăi vb. IV] – Zur + suf. -ui. modificată
- În original zuruiesc, ceea ce nu corespunde cu accentuarea și e identic cu varianta. — gall
ZURUI, zuruiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zurui. – Var.: zurăi vb. IV] – Zur + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZURUI, zuruiesc și zărui, vb. IV. Intranz. (Despre obiecte de sticlă sau de metal, mai ales despre monede și despre lanțuri) A zornăi. Încă o dată nechezară caii, zuruiră armele, răcniră voinicii și se zgudui pămîntul sub ropotele cailor. SADOVEANU, O. I 186. Jiletcă de dril năutiu... peste care zuruia un lanț de aur. DELAVRANCEA, la TDRG. Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier și zalele-i zuruie crunte. COȘBUC, P. I 206. ◊ Tranz. Se oprise din mers, cu miinile înfundate în buzunările pantalonilor, zuruind în adîncul lor un mănunchi de chei sau un pumn de monede. C. PETRESCU, A. 289. Banii pe masă Tot să-i zuruiești, Tot să-i zîngănești. La TDRG. Un avocat renumit... zuruind o pilă de napoleoni, supăra prin nepăsarea lui. DELAVRANCEA, S. 123. – Variantă: zurăi (CREANGĂ, A. 41) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZURUI, zuruiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Var.: zurăi vb. IV] – Din zur.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A ZURUI ~iesc 1. intranz. (despre obiecte de metal sau de sticlă) A produce un zgomot specific la lovire, cădere sau rostogolire; a zdrăngăni; a zăngăni; a zornăi. 2. tranz. (obiecte de metal sau de sticlă) A face să producă un zgomot specific la lovire, cădere sau rostogolire; a zdrăngăni; a zăngăni; a zornăi. [Și zurui] /zur + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zúruĭ, a -í v. intr. (d. zur și înrudit cu zornăĭ și cu ung. zörögni, a zurui). Fac zur-zur, zornăĭ: baniĭ zuruĭaŭ în buzunar, soldaților le zuruĭaŭ pinteniĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
zurui (a ~) vb., ind. prez. 3 zuruie, imperf. 3 pl. zuruiau; conj. prez. 3 să zuruie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zurui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zurui[1], imperf. 3 sg. zuruia conj. prez. 3 să zuruie
- Este greșită forma indicată pentru ind. prez. 3 pl. Corect este (ei) zuruie — raduborza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zurui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zuruiesc / zuruie, imperf. 3 sg. zuruia; conj. prez. 3 sg. și pl. zuruiască / zuruie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ZURUI vb. v. zornăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
zurui, zuruiesc, (dzurui), vb. tranz. – (reg.) A zornăi: „Dzurăiască-ți cioantele / Cum dzurăiesc carăle. / Carăle cu cai domnești / Pă drumuri împărătești” (Țiplea, 1906: 471). – Din zur + suf. -ui (Scriban, DLRM, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
zurui, zuruiverb
- 1. A produce (sau a face să producă) un zgomot specific la lovire, cădere sau rostogolire. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Încă o dată nechezară caii, zuruiră armele, răcniră voinicii și se zgudui pămîntul sub ropotele cailor. SADOVEANU, O. I 186. DLRLC
- Jiletcă de dril năutiu... peste care zuruia un lanț de aur. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
- Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier și zalele-i zuruie crunte. COȘBUC, P. I 206. DLRLC
- Se oprise din mers, cu mîinile înfundate în buzunările pantalonilor, zuruind în adîncul lor un mănunchi de chei sau un pumn de monede. C. PETRESCU, A. 289. DLRLC
- Banii pe masă Tot să-i zuruiești, Tot să-i zîngănești. La TDRG. DLRLC
- Un avocat renumit... zuruind o pilă de napoleoni, supăra prin nepăsarea lui. DELAVRANCEA, S. 123. DLRLC
-
etimologie:
- Zur + -ui. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX