12 definiții pentru zdrumecare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDRUMICA, zdrumic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucățele, a sfărâma, a zdrobi. ♦ Fig. A nimici, a distruge. – Contaminare între dumica și zdrobi.

ZDRUMICA, zdrumic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucățele, a sfărâma, a zdrobi. ♦ Fig. A nimici, a distruge. – Contaminare între dumica și zdrobi.

ZDRUMICA, zdrumic, vb. I. Tranz. 1. A face bucățele; a sfărîma, a zdrobi. Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării Cesaru ’ncă veghează la trunchiul cel plecat Al sălciei pletoase. EMINESCU, O. I 63. Sabia scotea, în vînt o-nvîrtea, Pe șerpe-l lovea, Trupu-i zdrumica. ANT. LIT. POP. I 315. 2. A nimici, a distruge. Zdrumicară pe păgîni ca pe furnici. ISPIRESCU, M. V. 16. Așa urs oștirea întreagă este în stare să o zdrumice. CREANGĂ, P. 188. – Variantă: zdrumeca (SANDU, D. P. 130) vb. I.

ZDRUMICA, zdrumic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucățele, a sfărîma, a zdrobi. ♦ A nimici, a distruge. – Din dumica (după zdrobi).

A ZDRUMICA zdrumic tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăți (prin presare, lovire etc.); a sfărâma; a zdrobi. 2) (fructe, legume) A face să-și piardă forma (prin presare, strângere etc.); a strivi, a turti, a zdrobi; a chiflici. 3) fig. A face să nu mai existe; a omorî prin mijloace violente; a zvânta; a distruge; a nimici; a zdrobi; a prăpădi. /Contaminare între a dumica și a zdrobi

sdrumicà v. 1. a face praf: așa urs oștirea întreagă e în stare s’o sdrumice CR.; 2. a se nimici: libertatea și legea popoarelor se sdrumică BĂLC. [Compromis între verbele sinonime dumica și sdrobì].

zdrumíc, a v. tr. (din *zdumic, d. dumic, supt infl. luĭ zdrobesc). Zdrobesc, fărîm, frămînt: a zdrumica cașu. Fig. Nimicesc, prăpădesc: a zdrumica o oaste, o țară, un popor. V. zdruhăĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zdrumica (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. zdrumic, 2 sg. zdrumici, 3 zdrumică; conj. prez. 1 sg. să zdrumic, 3 să zdrumice

zdrumica (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zdrumică

zdrumica vb., ind. prez. 3 sg. și pl. zdrumică, imperf. 3 sg. zdrumica

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZDRUMICA vb. v. distruge, mărunți, nimici, pisa, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.

zdrumica vb. v. DISTRUGE. MĂRUNȚI. NIMICI. PISA. POTOPI. PRĂPĂDI. SFĂRÎMA. ZDROBI. ZVÎNTA.

Intrare: zdrumecare
zdrumecare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrumecare
  • zdrumecarea
plural
  • zdrumecări
  • zdrumecările
genitiv-dativ singular
  • zdrumecări
  • zdrumecării
plural
  • zdrumecări
  • zdrumecărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zdrumica, zdrumicverb

  • 1. popular A face bucățele. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării Cesaru ’ncă veghează la trunchiul cel plecat Al salciei pletoase. EMINESCU, O. I 63. DLRLC
    • format_quote Sabia scotea, în vînt o-nvîrtea, Pe șerpe-l lovea, Trupu-i zdrumica. ANT. LIT. POP. I 315. DLRLC
    • 1.1. figurat A face să nu mai existe; a omorî prin mijloace violente. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Zdrumicară pe păgîni ca pe furnici. ISPIRESCU, M. V. 16. DLRLC
      • format_quote Așa urs oștirea întreagă este în stare să o zdrumice. CREANGĂ, P. 188. DLRLC
etimologie:
  • Contaminare între dumica și zdrobi DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.