16 definiții pentru uscățică

din care

Explicative DEX

uscăți a [At: DLR / Pl: ~ici / E: uscat2 + -ică] 1-3 Uscățea (1-3).

USCĂȚICĂ ~ele f. 1) mai ales la pl. Produs alimentar dulce, preparat din felii de aluat nedospit, prăjit în multă grăsime; minciunea. 2) la pl. Crengi subțiri și uscate. /uscat + suf. ~ică

USCĂȚEL, -EA, -ICĂ, uscăței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el.Uscățică: cu schimbare de sufix.

uscățel, ~ea [At: (a. 1826) IORGA, S. D. XII, 212 / Pl: ~ei, ~ele / E: uscat2 + -el] 1 a Uscat2 (27). 2 sfp Uscătură (6). 3 sf (Mpl) Uscătură (10). 4 sfp (Bot; reg) Flori-de-pai (Helychrysum bracteatum).

USCĂȚEL l. adj. dim. USCAT. Cam uscat. II. USCĂȚELE sf. pl. Uscături, vreascuri, crăci uscate: haideți la pădure, să aducem ~, să ne facă mama voastră plăcinte (RET.).

USCĂȚEL, -ICĂ, uscaței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el, -ică.

USCĂȚELE s. f. pl. 1. Prăjitură făcută din bucățele de aluat dospit, prăjite în grăsime. V. minciună (II). 2. Uscătură (1). Haideți la pădure să aducem uscățele, să ne facă mama voastră plăcinte. RETEGANUL, P. I 44.

uscățea f. pancovă. [Lit. turtă cam uscată].

uscățeá și -ícă f., pl. ele (dim. d. uscat). Munt. Maram. Scoveargă.

Ortografice DOOM

!uscăți s. f., g.-d. art. uscățelei; pl. uscățele

uscățea s. f., g.-d. art. uscățelei; pl. uscățele, art. uscățelele

uscățele s. f. pl. (prăjitură)

Sinonime

USCĂȚI s. v. minciunea.

USCĂȚI s. minciună, minciunea, minciunică, scovardă, uscățea, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)

USCĂȚEA s. v. minciunea.

USCĂȚEA s. minciună, minciunea, minciunică, scovardă, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)

Intrare: uscățică
uscățică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscăți
  • uscățica
plural
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular
plural
uscățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscățea
  • uscățeaua
plural
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uscăți, uscățelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Uscat2 + -el, -ică. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.