14 definiții pentru tufănică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUFĂNICĂ, tufănele, s. f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. [Pl. și: tufănici] – Tufan + suf. -ică.

TUFĂNICĂ, tufănele, s. f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. [Pl. și: tufănici] – Tufan + suf. -ică.

tufăni sf [At: DAME, T. 186 / V: (reg) ~fin~ / Pl: ~nele, ~ici / E: tufă + -nică] (Bot) 1 (Pop) Crizantemă cu flori mici Si: (pop) dumitriță, tatăișă1 (5), (reg) tufăniță (Chrysanthemum indicum). 2 (Pop) Crizantemă cu flori mici (Chrysanthemum morifolium). 3 (Pop) Crizantemă cu flori mici (Chrysanthemum roseum). 4 (Reg; îc) ~-albă Granat2 (Chrysanthemum parthenium). 5 (Reg) Margaretă (Chrysanthemum leucanthemum). 6 (Reg) Nalbă (Althaea rosea). 7 (Reg; îc) ~-galbenă Rujă-galbenă (Rudbeckia laciniata). 8 (Pop; lpl) Lipscănoaice (Coreopsis tinctoria).

TUFĂNICĂ, tufănele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, care a dat naștere la numeroase varietăți de crizanteme, avînd florile de culoare galbenă, roșie sau albă, dispuse în capitule (Chrysanthemum indicum; chrysanthemum sinense). V. crizantemă. Tufănica este cînd albă ca omătul, și tot ca omătul cu profunzimi de viorea, cînd galbenă ca floarea soarelui, cînd ruginie, cînd galbenă-verde, cînd roșioară-albastră. GALACTION, O. I 325. Sînt așezate... pe birou vase cu flori de tufănică. SAHIA, U.R.S.S. 113. Prin grădini se iviră tufănelele albe și vinete. SANDU-ALDEA, D. N. 151. – Pl. și: tufănici (M. I. CARAGIALE, C. 44).

TUFĂNICĂ ~ele f. (diminutiv de la tufan) Plantă erbacee cu tulpina lemnoasă și cu frunzele late, adânc crestate cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate și plăcut mirositoare; crizantemă; dumitriță. [G.-D. tufănelei; Pl. și tufănici] /<Din tufă

tufănícă f., pl. ele (d. tufă, tufan). Munt. Dumitriță, crizantemă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!tufăni s. f., g.-d. art. tufănelei; pl. tufănele

tufăni s. f., g.-d. art. tufănelei/tufănicii; pl. tufănele/tufănici, art. tufănelele/tufănicile

tufăni s. f., g.-d. art. tufănelei/tufănicii; pl. tufănele/tufănici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TUFĂNI s. (BOT.; Chrysanthemum indicum) crizantemă, dumitriță, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHRYSANTHEMUM L., CRIZANTEMĂ, TUFĂNICĂ, MARGARETĂ, fam. Comvositae. Gen originar din Asia, Africa, Europa, peste 150 spiecii, anuale și perene, plante erbacee, subfrutescente sau arbuști, 0,20-1,50 m înălțime. înflorește din mai-noiemb. și chiar tot timpul anului aplicând lumină artificială și alte tratamente. Tulpină robustă, erectă, ramificată, foliată. Frunze alterne, ovate, incize pînă la penatifide, cele superioare adesea întregi. Flori (foliolele involucrului cu marginile membranoase, sînt imbricate) dispuse în capitule terminale cu diametru de diferite mărimi.

Intrare: tufănică
tufănică1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tufăni
  • tufănica
plural
  • tufănele
  • tufănelele
genitiv-dativ singular
  • tufănele
  • tufănelei
plural
  • tufănele
  • tufănelelor
vocativ singular
plural
tufănică2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tufăni
  • tufănica
plural
  • tufănici
  • tufănicile
genitiv-dativ singular
  • tufănici
  • tufănicii
plural
  • tufănici
  • tufănicilor
vocativ singular
plural
tufinică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tufăni, tufănelesubstantiv feminin

  • 1. Specie de crizantemă cu flori mici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tufănica este cînd albă ca omătul, și tot ca omătul cu profunzimi de viorea, cînd galbenă ca floarea soarelui, cînd ruginie, cînd galbenă-verde, cînd roșioară-albastră. GALACTION, O. I 325. DLRLC
    • format_quote Sînt așezate... pe birou vase cu flori de tufănică. SAHIA, U.R.S.S. 113. DLRLC
    • format_quote Prin grădini se iviră tufănelele albe și vinete. SANDU-ALDEA, D. N. 151. DLRLC
etimologie:
  • Tufan + sufix -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.