2 definiții pentru ticui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ticui [At: CIAUȘANU, GL. / Pzi: 3 ticuie / E: tic3 + -ui] 1 vi (Reg; d. găini) A ciuguli (1). 2 vrr (Olt; d. porci) A se împunge cu râtul.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ticui, pers. 3 ticuie, vb. IV (reg.) a ciuguli (găina); a se lovi, a se împunge cu râtul (porcii).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ticui
| verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)