opțiuni
  • info
6 definiții pentru tătarnică

Explicative DEX

TĂTARNICĂ, tătarnice, s. f. Plantă erbacee, spinoasă, din familia compozitelor (Echinops commutatus). – Probabil de la tătar.

TĂTARNICĂ, tătarnice, s. f. Plantă erbacee, spinoasă, din familia compozitelor (Echinops commutatus). – Probabil de la tătar.

tătárnică f., pl. e (din bătătarnică?). Măcĭuca cĭobanuluĭ (o plantă).

MĂCIUCĂ (pl. -ci) sf. 1 Bîtă care merge îngroșîndu-se treptat de la un capăt la celălalt și se termină printr’o măciulie groasă, toroipan (🖼 2996); (P): ajunge o ~ la un car de oale, pentru cel ce pricepe ușor, o singură vorbă îi e de ajuns; a i se face (sau a i se ridica) părul ~ (în vîrful capului), a i se sbîrli părul de frică 2 🌿 = MĂCIUCA-CIOBANULUI = ROSTOGOL 2 3 = MĂCIULIE: La cap ~, La coadă ~, La mijloc nemică (GOR.), ghicitoare despre „furnică” 4 🌿 = TĂTARNICĂ [lat. vulg. * matteuca].

Ortografice DOOM

tătarnică s. f., g.-d. art. tătarnicei, pl. tătarnice

Sinonime

TĂTARNICĂ s. (BOT.; Echinops commutatus) (reg.) armurar, căpățânoasă, rostogol, scaiete, măciuca-ciobanului.

TĂTARNICĂ s. (BOT.; Echinops commutatus) (reg.) armurar, căpățînoasă, rostogol, scaiete, măciuca-ciobanului.

Intrare: tătarnică
tătarnică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătarnică
  • tătarnica
plural
  • tătarnice
  • tătarnicele
genitiv-dativ singular
  • tătarnice
  • tătarnicei
plural
  • tătarnice
  • tătarnicelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tătarnică, tătarnicesubstantiv feminin

etimologie:
  • Probabil de la tătar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.