13 definiții pentru strâmtorat

din care

Explicative DEX

STRÂMTORAT, -Ă, strâmtorați, -te, adj. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [Var.: (înv.) strâmtorit, -ă adj.] – V. strâmtora.

STRÂMTORAT, -Ă, strâmtorați, -te, adj. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [Var.: (înv.) strâmtorit, -ă adj.] – V. strâmtora.

strâmtorat, ~ă a [At: CARTE TREB. I, 24/23 / V: (înv) ~rămtorit, ~rit, ~rim~ / Pl: ~ați, ~e / E: strâmtora] 1 (Înv; d. cavități, deschizături, d. spații, încăperi etc. sau d. traiecte, căi de acces, locuri de trecere, d. ape, văi etc. ori d. părți ale acestora; îoc lărgit) Îngustat. 2 (Pex) Strâmt (1). 3 (Îvr; d. obiecte de îmbrăcăminte; îf strimtorit) Strâmt (5). 4 (Rar; d. munți, dealuri etc.) Îngrămădit. 5 (Rar; d. încăperi) Nespațios. 6 (Rar; fig) Stingherit (1). 7 (Înv) Constrâns2 (1). 8 Care se află într-o situație dificilă. 9 (Spc) Care este (temporar) lipsit de mijloace materiale, în jenă financiară. 10 (Rar; pex) Sărăcit (1).

STRÂMTORAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A STRÂMTORA. 2) Care se află într-o situație dificilă din cauza lipsei de mijloace materiale. /v. a (se) strâmtora

strâmtorat a. 1. adus la strâmtoare, constrâns; 2. care s’află în nevoie.

STRÂMTORIT, -Ă adj. v. strâmtorat.

STRÂMTORIT, -Ă adj. v. strâmtorat.

strămtorit, ~ă a vz strâmtorat

strâmtorit, ~ă a vz strâmtorat

strimtorat, ~ă a vz strâmtorat

STRÎMTORAT, -Ă, strîmtorați, -te, adj. 1. Lipsit de mijloace materiale, ajuns la ananghie, la nevoie. Mă aflu tare strîmtorat aci, sosind fără parale multe și fără haine. GHICA, A. 415. ♦ Stingherit, încurcat. Stanca-l aștepta acasă și era foarte strîmtorată cînd vecinii o întrebau unde i s-a dus bărbatul. SLAVICI, O. I 332. Unde ai tras? – La «Dacia», răspunse Duțu cam strîmtorat. id. ib. 388. 2. (Neobișnuit, despre locuri) Strîns, înghesuit între văi înguste. Drumul urcă întîi anevoie pînă ce-și face loc printre dealurile strîmtorate. REBREANU, I. 9. – Variantă: (învechit) strîmtorit, -ă (NEGRUZZI, S. I 238) adj.

STRÎMTORIT, -Ă adj. v. strîmtorat.

strîmtorát, -ă adj. (d. strîmtoare). Ajuns la strîmtoare, nevoĭaș, fără parale: voĭ plăti altă-dată, că-s strîmtorat acuma.

Sinonime

STRÂMTORAT adj. v. încurcat, îngust, jenat, mic, stingherit, stânjenit, strâmt.

strîmtorat adj. v. ÎNCURCAT. ÎNGUST. JENAT. MIC. STINGHERIT. STÎNJENIT. STRÎMT.

Intrare: strâmtorat
strâmtorat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtorat
  • strâmtoratul
  • strâmtoratu‑
  • strâmtora
  • strâmtorata
plural
  • strâmtorați
  • strâmtorații
  • strâmtorate
  • strâmtoratele
genitiv-dativ singular
  • strâmtorat
  • strâmtoratului
  • strâmtorate
  • strâmtoratei
plural
  • strâmtorați
  • strâmtoraților
  • strâmtorate
  • strâmtoratelor
vocativ singular
plural
strâmtorit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtorit
  • strâmtoritul
  • strâmtoritu‑
  • strâmtori
  • strâmtorita
plural
  • strâmtoriți
  • strâmtoriții
  • strâmtorite
  • strâmtoritele
genitiv-dativ singular
  • strâmtorit
  • strâmtoritului
  • strâmtorite
  • strâmtoritei
plural
  • strâmtoriți
  • strâmtoriților
  • strâmtorite
  • strâmtoritelor
vocativ singular
plural
strămtorit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strimtorat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strimtorat
  • strimtoratul
  • strimtora
  • strimtorata
plural
  • strimtorați
  • strimtorații
  • strimtorate
  • strimtoratele
genitiv-dativ singular
  • strimtorat
  • strimtoratului
  • strimtorate
  • strimtoratei
plural
  • strimtorați
  • strimtoraților
  • strimtorate
  • strimtoratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmtorat, strâmtoraadjectiv

  • 1. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă aflu tare strîmtorat aci, sosind fără parale multe și fără haine. GHICA, A. 415. DLRLC
    • 1.1. Descumpănit, stingherit, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Stanca-l aștepta acasă și era foarte strîmtorată cînd vecinii o întrebau unde i s-a dus bărbatul. SLAVICI, O. I 332. DLRLC
      • format_quote Unde ai tras? – La «Dacia», răspunse Duțu cam strîmtorat. SLAVICI, O. I 388. DLRLC
  • 2. neobișnuit (Despre locuri) Strâns, înghesuit între văi înguste. DLRLC
    • format_quote Drumul urcă întîi anevoie pînă ce-și face loc printre dealurile strîmtorate. REBREANU, I. 9. DLRLC
etimologie:
  • vezi strâmtora DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.