opțiuni
  • info

9 definiții pentru sluțit

Explicative DEX

SLUȚIT, -Ă, sluțiți, -te, adj. (Despre ființe) Care a rămas slut; p. ext. care a devenit pocit, foarte urât. [Var.: (înv.) slutit, -ă adj.] – V. sluți.

SLUȚIT, -Ă, sluțiți, -te, adj. (Despre ființe) Care a rămas slut; p. ext. care a devenit pocit, foarte urât. [Var.: (înv.) slutit, -ă adj.] – V. sluți.

sluțit1 sns [At: M. D. ENC. / E: sluți] 1 (Înv) Mutilare. 2-3 (Rar; pex) Sluțire (2, 4).

sluțit2, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~utit / Pl: ~iți, ~e / E: sluți] (D. oameni sau d. părți ale corpului lor) 1 a (Înv) Mutilat. 2-5 a, smf (Rar; pex) Slut (1-2, 5-6).

SLUȚIT, -Ă, sluțiți, -te, adj. Ciuntit, mutilat, schilodit; p. ext. pocit, urîțit. (Atestat în forma slutit) Se-ntoarce făr-o mînă sau fără un picior. Slutit și șchiop se mișcă abia pe-a morții cale. NEGRUZZI, S. II 243. ◊ (Substantivat) Care fată frumoasă ar vrea vreodată să iubească pe niște bătrîni și slutiți ca noi? GORJAN, H. IV 187. – Variantă: slutit, -ă adj.

SLUTIT, -Ă adj. v. sluțit.

SLUTIT, -Ă adj. v. sluțit.

SLUTIT, -Ă adj. v. sluțit.

slutit, ~ă a vz sluțit2

slutit a. ciuntit: câte oi slutite de fiarele cumplite GR. AL.

Sinonime

SLUȚIT adj. v. desfigurat.

SLUȚIT adj. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, strîmb, strîmbat, urît, urîțit, (reg.) stropșit, zgîmboit, (Mold.) șonțit. (O față ~ de ură.)

Intrare: sluțit
sluțit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sluțit
  • sluțitul
  • sluțitu‑
  • sluțită
  • sluțita
plural
  • sluțiți
  • sluțiții
  • sluțite
  • sluțitele
genitiv-dativ singular
  • sluțit
  • sluțitului
  • sluțite
  • sluțitei
plural
  • sluțiți
  • sluțiților
  • sluțite
  • sluțitelor
vocativ singular — —
plural — —
slutit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slutit
  • slutitul
  • slutitu‑
  • slutită
  • slutita
plural
  • slutiți
  • slutiții
  • slutite
  • slutitele
genitiv-dativ singular
  • slutit
  • slutitului
  • slutite
  • slutitei
plural
  • slutiți
  • slutiților
  • slutite
  • slutitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sluțit, sluțităadjectiv

  • 1. (Despre ființe) Care a rămas slut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciuntit desfigurat mutilat schilodit
    • format_quote Se-ntoarce făr-o mînă sau fără un picior. Slutit și șchiop se mișcă abia pe-a morții cale. NEGRUZZI, S. II 243. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Care a devenit pocit, foarte urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pocit urâțit
      • format_quote (și) substantivat Care fată frumoasă ar vrea vreodată să iubească pe niște bătrîni și slutiți ca noi? GORJAN, H. IV 187. DLRLC
etimologie:
  • vezi sluți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.