10 definiții pentru scândurice
Explicative DEX
SCÂNDURICE, scândurici, s. f. (Rar) Scândurea. – Scândură + suf. -ice.
scândurice sf [At: LB / Pl: ~ici / E: scândură + -ice] 1-2 (Pop; șhp) Scândurică (1-2). 3 (Trs; la războiul de țesut) Lopățică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCÂNDURICE, scândurici, s. f. Scândurea. – Scândură + suf. -ice.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SCÎNDURICE, scîndurici, s. f. Scîndurea. Mă dusei în pădurice Și tăiei o scîndurice Și la capăt cu un cucui (Scripca). GOROVEI, C. 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scîndurícă f, pl. rele. Scîndură mică. Maĭ rar -rice.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
scândurice (rar) s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scândurice (rar) s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scândurice s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
SCÂNDURICE s. v. lopățică, scândurică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scîndurice s. v. LOPĂȚICĂ. SCÎNDURICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
|  substantiv feminin (F122)   Surse flexiune: DOR  | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | 
 | 
 | 
| plural | 
 | 
 | |
| genitiv-dativ | singular | 
 | 
 | 
| plural | 
 | 
 | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  scândurice, scânduricisubstantiv feminin  
 -  1. Scândurică. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: scândurică-  Mă dusei în pădurice Și tăiei o scîndurice Și la capăt cu un cucui (Scripca). GOROVEI, C. 336. DLRLC
 
-  
etimologie:
-  Scândură + -ice. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.