opțiuni
  • info
8 definiții pentru rumeioară

Explicative DEX

RUMEIOARĂ, rumeioare, s. f. (Bot.) Cîrmîz.

RUMEIOR, -OARĂ, rumeiori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui rumen2. 2. S. f. (Bot.) Cârmâz. [Pr.: -me-ior. – Var.: rumeor, -oară adj.] – Rumen2 + suf. -ior.

RUMEIOR, -OARĂ, rumeiori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui rumen2. 2. S. f. (Bot.) Cârmâz. [Pr.: -me-ior. – Var.: rumeor, -oară adj.] – Rumen2 + suf. -ior.

rumeior, ~oară [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 18/3 / V: ~eor, ~enior, ~mior, ~egior / Pl: ~i, ~oare / E: rumen + -ior] 1-6 a (Șhp) (Destul de) rumen2 (1-2, 5) Si: rumenel (1-6), (reg) rumenuț (1-6). 7 sf (Bot) Cârmâz (2) (Phytolacca americana).

rumeór și -ĭór, -oáră și -ĭoáră adj. (dim. d. rumen. Cp. cu gălbior). Cam rumen. S. f. O plantă erbacee, numită și cîrmiz vegetal, din ale căreĭ bobițe se scoate un suc roș închis cu care se colorează vinurile (phytolacca decandra). E originară din America de Nord.

Ortografice DOOM

rumeioară (plantă) (desp. -me-ioa-) s. f., g.-d. art. rumeioarei; pl. rumeioare

rumeioară (plantă) (-me-ioa-) s. f., g.-d. art. rumeioarei; pl. rumeioare

Sinonime

RUMEIOARĂ s. v. cârmâz.

rumeioară s. v. CÎRMÎZ.

Intrare: rumeioară
rumeioară substantiv feminin
  • silabație: ru-me-ioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rumeioară
  • rumeioara
plural
  • rumeioare
  • rumeioarele
genitiv-dativ singular
  • rumeioare
  • rumeioarei
plural
  • rumeioare
  • rumeioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rumeioară, rumeioaresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.