9 definiții pentru putrescibil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUTRESCIBIL, -Ă, putrescibili, -e, adj. (Livr.) Care poate putrezi; care putrezește ușor; putrefiabil. – Din fr. putrescible.
PUTRESCIBIL, -Ă, putrescibili, -e, adj. (Livr.) Care poate putrezi; care putrezește ușor; putrefiabil. – Din fr. putrescible.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
putrescibil, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr putrescible] 1 (D. corpuri sau substanțe organice, ori d. obiecte confecționate din aceste substanțe) Care putrezește (1) ușor Si: (liv) putrefiabil (1), (înv) putrezicios (1), putrezitor (1). 2 Care este supus putrezirii (1) Si: (liv) putrefiabil (2), (înv) putrezicios (2), putrezitor (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTRESCIBIL, -Ă adj. (Despre substanțe) Care putrezește ușor. [Cf. fr. putrescible].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTRESCIBIL, -Ă adj. susceptibil de a putrezi; putrefiabil. (< fr. putrescible)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PUTRESCIBIL ~ă (~i, ~e) (despre substanțe) livr. Care poate putrezi. /<fr. putrescible
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*putrescíbil, -ă adj. (lat. putrescibilis). Care poate putrezi, supus putreziriĭ, putrezicĭos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
putrescibil (livr.) (desp. pu-tres-) adj. m., pl. putrescibili; f. putrescibilă, pl. putrescibile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
putrescibil (livr.) (pu-tres-) adj. m., pl. putrescibili; f. putrescibilă, pl. putrescibile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
putrescibil adj. m. (sil. -tres-), pl. putrescibili; f. sg. putrescibilă, pl. putrescibile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pu-tres-ci-bil
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
putrescibil, putrescibilăadjectiv
- 1. Care poate putrezi; care putrezește ușor. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEXsinonime: putrefiabil
etimologie:
- putrescible DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX