6 definiții pentru provincioară
Explicative DEX
PROVINCIOARĂ, provincioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui provincie. [Pr.: -ci-oa-] – Provincie + suf. -ioară.
PROVINCIOARĂ, provincioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui provincie. [Pr.: -ci-oa-] – Provincie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de oprocopiuc
 - acțiuni
 
provincioară sf [At: CARAGIALE, O. III, 98 / P: ~ci-oa~ / Pl: ~re / E: provincie + -oară] 1-2 (Rar; șdp) Provincie (1) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
PROVINCIOARĂ, provincioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui provincie. Spiritul public absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine știe ce provincioară. CARAGIALE, N. F. 87. – Pronunțat: -cioa-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
provincioară (rar) (desp. -ci-oa-) s. f., g.-d. art. provincioarei; pl. provincioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
provincioară (rar) (-ci-oa-) s. f., g.-d. art. provincioarei; pl. provincioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
provincioară s. f. (sil. -ci-oa-), g.-d. art. provincioarei; pl. provincioare
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
- silabație: -ci-oa-ră
 
|    substantiv feminin (F1)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  provincioară, provincioaresubstantiv feminin  
 -  1. Diminutiv al lui provincie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Spiritul public absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine știe ce provincioară. CARAGIALE, N. F. 87. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Provincie + -ioară. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.