8 definiții pentru pricinuitor (s.m.)

Explicative DEX

PRICINUITOR, -OARE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Rar) Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

PRICINUITOR, -OARE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

pricinuitor a. și m. care pricinuește.

Ortografice DOOM

pricinuitor (rar) (desp. -nu-i-) adj. m., s. m., pl. pricinuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. pricinuitoare

pricinuitor (rar) (-nu-i-) adj. m., s. m., pl. pricinuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. pricinuitoare

pricinuitor adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. pricinuitori; f. sg. și pl. pricinuitoare

Sinonime

PRICINUITOR s. v. autor, făptaș, făptuitor.

pricinuitor s. v. AUTOR. FĂPTAȘ. FĂPTUITOR.

Intrare: pricinuitor (s.m.)
  • silabație: -nu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorul
  • pricinuitoru‑
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorii
genitiv-dativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorului
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorilor
vocativ singular
  • pricinuitorule
plural
  • pricinuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricinuitor, pricinuitorisubstantiv masculin
pricinuitoare, pricinuitoaresubstantiv feminin

etimologie:
  • Pricinui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „pricinuitor

Visit YouGlish.com