opțiuni
  • info

15 definiții pentru prejudecată

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin educație, societate; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).

prejudecată sf [At: MAIOR, IST. 1948 / V: (înv) preaj~ / Pl: ~căți / E: pre- + judecată cdp fr préjugé] Părere, idee preconcepută și adesea eronată pe care și-o face cineva asupra unui lucru sau a unei probleme, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă sau temeinică a obiectului ori a problemei respective Si: (rar) preconcepție, (liv) prevenție, (înv) prejudecare, prejudeț, prejudiciu.

PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).

PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere greșită pe care cineva și-o face dinainte asupra unui lucru, sau pe care o adoptă cu ușurință, fără o cunoaștere temeinică a obiectului, a problemei; opinie, idee preconcepută. Lumea trecutului de prejudecăți și nedrepte rînduiri sociale a ajuns la finele evoluției ei fatale ca toate alcătuirile omenești. SADOVEANU, E. 18. Ceva din asprimea și din prejudecățile lui Tertulian... a rămas în sufletul și în obiceiurile mele. GALACTION, O. I 333. Îndoieli, prejudecată, să mai am nu s-ar putea. MACEDONSKI, O. I 271.

PREJUDECATĂ s.f. Părere, idee preconcepută asupra unui lucru sau a unei probleme. [După fr. préjugé].

PREJUDECATĂ s. f. părere, idee preconcepută; preconcepție. (după fr. préjugé)

PREJUDECATĂ ~ăți f. Opinie preconcepută, de cele mai multe ori eronată și defavorabilă, impusă de mediu sau de educație. /pre- + judecată

prejudecată f. prejudiciu.

*prejudecată f., pl. ățĭ (pre- și judecată, după pre-judiciŭ). Prejudiciŭ, părere (greșită) formată din ainte.

preajudecată sf vz prejudecată

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prejudecată s. f., g.-d. art. prejudecății; pl. prejudecăți

prejudecată s. f., g.-d. art. prejudecății; pl. prejudecăți

prejudecată s. f., pl. prejudecăți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREJUDECATĂ s. (livr.) eres, (rar) preconcepție, (înv.) prejudecare, prejudeț, prejudiciu, prevenție, (grecism înv.) prolips. (Om lipsit de ~ăți.)

PREJUDECATĂ s. (livr.) eres, (rar) preconcepție, (înv.) prejudecare, prejudeț, prejudiciu, prevenție, (grecism înv.) prolips. (Om lipsit de ~i.)

Intrare: prejudecată
prejudecată substantiv feminin
substantiv feminin (F61)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prejudecată
  • prejudecata
plural
  • prejudecăți
  • prejudecățile
genitiv-dativ singular
  • prejudecăți
  • prejudecății
plural
  • prejudecăți
  • prejudecăților
vocativ singular —
plural —
preajudecată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prejudecată, prejudecățisubstantiv feminin

  • 1. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin educație, societate. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: preconcepție prejudeț prejudiciu
    • format_quote Lumea trecutului de prejudecăți și nedrepte rînduiri sociale a ajuns la finele evoluției ei fatale ca toate alcătuirile omenești. SADOVEANU, E. 18. DLRLC
    • format_quote Ceva din asprimea și din prejudecățile lui Tertulian... a rămas în sufletul și în obiceiurile mele. GALACTION, O. I 333. DLRLC
    • format_quote Îndoieli, prejudecată, să mai am nu s-ar putea. MACEDONSKI, O. I 271. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.