9 definiții pentru mușchiuleț
Explicative DEX
MUȘCHIULEȚ, mușchiuleți, s. m. Diminutiv al lui mușchi2 (2). – Mușchi2 + suf. -uleț.
MUȘCHIULEȚ, mușchiuleți, s. m. Diminutiv al lui mușchi2 (2). – Mușchi2 + suf. -uleț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mușchiuleț sm [At: MUSCEL, 104 / Pl: ~i / E: mușchi2 + -uleț] 1-6 (Șhp) Mușchi (1-3) (mic) Si: (rar) mușchișor (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘCHIULEȚ, mușchiulețe, s. n. Diminutiv al lui mușchi2 (2).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘCHIULEȚ, mușchiulețe, s. n. Diminutiv al lui mușchi2 (2).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
mușchĭuléț m. (dim. d. mușchĭ). Fam. Mușchĭ de mîncare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
mușchiuleț (desp. -chiu-) s. m., pl. mușchiuleți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mușchiuleț (-chiu-) s. m., pl. mușchiuleți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mușchiuleț s. m. (sil. -chiu-), pl. mușchiuleți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MUȘCHIULÉȚ s. m. Diminutiv al lui m u ș c h i2; (rar) mușchișor. V. m u ș c h i2 (2). Despică [porcul] apoi pe șira spinării, îi scoate greabânul, mușchii, „mușchiuleții porcarului”, "iepurele'', toate măruntaiele. MUSCEL, 104. – Pl.: mușchiuleți. – Mușchi2 + suf, -ulei.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: muș-chiu-leț
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |