opțiuni
  • info

4 definiții pentru minunică

Explicative DEX

minunică[1] sf [At: VLAHUȚĂ, P. 113 / Pl: ~ele / E: minune + -ică] 1-2 (Rar; șhp) Minunea (1-2). 3 (Pex) Frumusețe. modificată

  1. mimnică → minunică — Ladislau Strifler

MINUNICĂ, minunici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minune (3). Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Cînd te pierdeam printre păpuși; Cînd te dam huța pe picioare, O minunică răsfățată. VLAHUȚĂ, P. 113.

MINUNICĂ, minunici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minune (3).

Tezaur

MINUNÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui m i n u n e (2); p. e x t. frumusețe, splendoare. (Ca epitet pentru copii) Te dam huța pe picioare, O minunică răsfățată, Și te-ntrebam care-de-care: Ce ești mata – băiat ori față ? VLAHUȚĂ, P. 113. – Minune + suf. -ică.

Intrare: minunică
minunică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minunică
  • minunica
plural
  • minunici
  • minunicile
genitiv-dativ singular
  • minunici
  • minunicii
plural
  • minunici
  • minunicilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

minunică, minunicisubstantiv feminin

  • 1. rar Diminutiv al lui minune. DLRLC
    • format_quote Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Cînd te pierdeam printre păpuși; Cînd te dam huța pe picioare, O minunică răsfățată. VLAHUȚĂ, P. 113. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.