manin, ~ă a [At: ASACHI, S. L. I, 136 / Pl:~i, ~e / E: cf mamină] (îvr) Foarte mare Si: colosal, enorm, uriaș.

MANIN adj. v. colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș.

manin, -ă adj. (subliniază caracterul ieșit din comun al oamenilor, al manifestărilor, al trăsăturilor, al realizărilor lor sau al unor evenimente, fapte, împrejurări etc.; înv.) v. Colosal. Enorm. Excepțional. Extraordinar. Fabulos. Fantastic. Fenomenal. Formidabil. Gigantic. Grozav. Imens. Incredibil. Infinit. Neauzit. Negrăit. Neînchipuit. Nemaiauzit. Nemaicunoscut. Nemaiîntâlnit. Nemaipomenit. Nemaivăzut. Nesfârșit². Nespus. Teribil. Uimitor. Uluitor. Unic. Uriaș.

manin adj.v. COLOSAL. ENORM. EXCEPȚIONAL. EXTRAORDINAR. FABULOS. FANTASTIC. FENOMENAL. FORMIDABIL. GIGANTIC. GROZAV. IMENS. INFINIT. NEAUZIT. NEBUN. NEGRĂIT. NEÎNCHIPUIT. NEMAIAUZIT. NEMAICUNOSCUT. NEMAIÎNTÎLNIT. NEMAIPOMENIT. NEMAIVĂZUT. NESFÎRȘIT. NESPUS. TERIBIL. UIMITOR. ULUITOR. UNIC. URIAȘ.

MANÍN, -Ă adj. (Învechit) Foarte mare; uriaș, enorm, colosal. O fiară manină, Cu aripi rotunde, Despică spumele. ASACHI, S, L. I, 136. Stînci manine, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ej!. id. ib. II, 73, cf. 101. Zidiri mari și deșerte, manine, neproporționate (a. 1847). URICARIUL, X, 399. Un coif manin aurit. ODOBESCU, S. II, 186. - Pl.: manini, -e. – Cf. mamină.