O definiție pentru hărcătire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HĂRCĂTI vb. IV V. hărhăti.
Intrare: hărcătire
hărcătire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hărhăti, hărhătescverb
- 1. (Despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A se certa, a se sfădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hărcătindu-se ei așa, iată că vine dracul cel mai mare între dînșii. SBIERA, P. 300. DLRLC
-
-
etimologie:
- harhăt DEX '09 DEX '98