10 definiții pentru gânjei

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gânjei sn [At: DAMÉ, T. 153 / V: ~eu, cânjeu, ~nzei / Pl: ~ie / E: gânj + -ei] 1 (Reg; Mor) Părpăriță. 2 (Pop) Nod nervos de la vezica urinară care împiedică pierderea urinei. 3 (Pop; îe) E tare (sau slab) de ~ Urinează rar (sau des). 4 (Pop; îe) A slăbi ~u A i se diminua virilitatea. 5 (Pop; îf ~eu) Partea furcii care poartă caerul când furca se desface în două. 6-7 (Pop; îf ~nzei) Parte nedefinită mai îndeaproape a arborelui sau, probabil, gânjul (1) cu care se leagă un arbore tânăr de parul care-l sprijină.

gânjeu sn vz gânjei[1] modificată

  1. În original, posibilă greșeală: vz gânjeiu LauraGellner

cânjeu n. Mold. partea ce poartă caierul (la o furcă ce se desface în două). [V. gânjeu].

gânjeiu n. 1. coada caierului; 2. pârpărița morii.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cânjéu s.n. (reg.) partea furcii de tors care poartă caierul.

Intrare: gânjei
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gânjei
  • gânjeiul
  • gânjeiu‑
plural
  • gânjeie
  • gânjeiele
genitiv-dativ singular
  • gânjei
  • gânjeiului
plural
  • gânjeie
  • gânjeielor
vocativ singular
plural
gânjeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gânzei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cânjeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cânjău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)