O definiție pentru emis
Explicative DEX
emis, ~ă [At: CONTA, O. F. 113 / Pl: ~iși, ~e a; ~uri, ~e sn / E: emite] 1 a Care a fost emis. 2 a (D. radiații, unde fascicule etc.) Produs și propagat în mediul înconjurător Cf emite (2). 3 a (D. opinii, idei, concluzii, teorii etc.) Enunțat. 4 a (D. bilete de bancă, monede, obligațiuni, acțiuni etc.) Pus în circulație. 5 sn (Înv) Decret.
Intrare: emis
emis participiu
| participiu (PT4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)