3 definiții pentru doftorire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOFTORI, doftoresc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). – Din doftor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

doftori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoresc, imperf. 3 sg. doftorea; conj. prez. 3 sg. și pl. doftorească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOFTORI vb. v. căuta, îndrepta, înfiripa, îngriji, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, trata, vindeca.

Intrare: doftorire
doftorire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doftorire
  • doftorirea
plural
  • doftoriri
  • doftoririle
genitiv-dativ singular
  • doftoriri
  • doftoririi
plural
  • doftoriri
  • doftoririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

doftori, doftorescverb

popular familiar
etimologie:
  • doftor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.