10 definiții pentru diriguitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIRIGUITOR, -OARE, diriguitori, -oare, adj. (Rar; și substantivat) Care conduce, călăuzește, dirijează; conducător. [Pr.: -gu-i-] – Dirigui + suf. -tor.
DIRIGUITOR, -OARE, diriguitori, -oare, adj. (Rar; și substantivat) Care conduce, călăuzește, dirijează; conducător. [Pr.: -gu-i-] – Dirigui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diriguitor, ~oare smf, a [At: MAIORESCU, D. I, 100 / Pl: ~i, ~oare / E: dirigui + -tor] 1-2 (Persoană) care îndrumă o activitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRIGUITOR, -OARE, diriguitori, -oare, adj. Care conduce, călăuzește, dirijează; conducător. În Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici. IBRĂILEANU, SP. CR. 180. În privegherea diriguitoare... nu rareori se întîmpla ca măruntul meu călugăr să-și tragă iute mîna de pe un hrib ce nu stătea tocmai cuminte pe jăratec. HOGAȘ, M. N. 117. ◊ (Substantivat) Combătînd pe dușmanii ideologici din afara Partidului comunist și deviațiile de la linia justă bolșevică dinăuntrul lui, revista noastră [«Lupta de clasă»] va căuta să devină diriguitorul ideologic al proletariatului din Romînia [1926]. DOC. PART. 71. – Pronunțat: -gu-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRIGUITOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care conduce, dirijează; conducător. [< dirigui + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRIGUITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care diriguiește; conducător. Idee ~oare. /a dirigui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!diriguitor (înv.) (desp. -gu-i-) adj. m., s. m., pl. diriguitori; adj. f., s. f. sg. și pl. diriguitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
diriguitor (înv.) (-gu-i-) adj. m., pl. diriguitori; f. sg. și pl. diriguitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diriguitor adj. m. (sil. -gu-i-), pl. diriguitori; f. sg. și pl. diriguitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DIRIGUITOR s. v. conducător, șef.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
diriguitor s. v. CONDUCĂTOR. ȘEF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -gu-i-tor
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
diriguitor, diriguitoareadjectiv
- 1. Care conduce, călăuzește, dirijează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: conducător conducător șef
- În Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici. IBRĂILEANU, SP. CR. 180. DLRLC
- În privegherea diriguitoare... nu rareori se întîmpla ca măruntul meu călugăr să-și tragă iute mîna de pe un hrib ce nu stătea tocmai cuminte pe jăratec. HOGAȘ, M. N. 117. DLRLC
- Combătînd pe dușmanii ideologici din afara Partidului comunist și deviațiile de la linia justă bolșevică dinăuntrul lui, revista noastră [«Lupta de clasă»] va căuta să devină diriguitorul ideologic al proletariatului din Romînia [1926]. DOC. PART. 71. DLRLC
-
etimologie:
- Dirigui + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN