DICASTER s.n. 1. Nume dat fiecăreia dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor în vechea Atenă. 2. Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ♦ (Fig.) Tribunal, instanță de judecată. [Var. dicasteriu s.n. / < fr. dicastère, gr. dikasterion, cf. dikazein – a judeca].

DICASTER s. n. 1. (în Atena antică) fiecare dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor. 2. tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ◊ (fig.) tribunal, instanță de judecată. (< fr. dicastère, gr. dikasterion)

DICASTERIU s.n. v. dicaster.

dicaster s. n.

dicaster s. n.

dicaster s. n. v. dicasteriu.

dicasteriu, dicasterii s. n. 1. Nume dat fiecăreia dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor din vechea Atenă. 2. (Înv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ♦ Fig. Tribunal, instanță de judecată. [Var.: dicaster, dicasterion s. n.] – Din fr. dicastère, gr. dikastirion.