O definiție pentru câlțuit
Arhaisme și regionalisme
câlțui (călțui), câlțuiesc, vb. IV (înv.) 1. a astupa cu câlți. 2. a destrăma lâna sau stofa.
Intrare: câlțuit
câlțuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)