7 definiții pentru cuiuț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUIUȚ, cuiuțe, s. n. (Reg.) Cuișor (1). [Pr.: cu-iuț] – Cui + suf. -uț.

CUIUȚ, cuiuțe, s. n. (Reg.) Cuișor (1). [Pr.: cu-iuț] – Cui + suf. -uț.

cuiuț sn [At: DA ms / P: cu-i~ / Pl: ~e / E: cui + uț] (Șhp) 1-2 Cuișor (1-2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cuiuț (reg.) s. n., pl. cuiuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUIUȚ s. cuișor. (Un ~ de cizmărie.)

Intrare: cuiuț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuiuț
  • cuiuțul
  • cuiuțu‑
plural
  • cuiuțe
  • cuiuțele
genitiv-dativ singular
  • cuiuț
  • cuiuțului
plural
  • cuiuțe
  • cuiuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuiuț, cuiuțesubstantiv neutru

etimologie:
  • Cui + sufix -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.