7 definiții pentru citoplasmic
Explicative DEX
CITOPLASMIC, -Ă, citoplasmici, -ce, adj. De natura citoplasmei, al citoplasmei; citoplasmatic. – Din fr. cytoplasmique, engl. cytoplasmic.
CITOPLASMIC, -Ă, citoplasmici, -ce, adj. De natura citoplasmei, al citoplasmei; citoplasmatic. – Din fr. cytoplasmique, engl. cytoplasmic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
citoplasmic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cytoplasmique, eg cytoplasmic] 1 De natura citoplasmei Si: citoplasmatic (1). 2 Care aparține citoplasmei Si: citoplasmatic (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CITOPLASMIC, -Ă adj. Referitor la citoplasmă; citoplasmatic. [< fr. cytoplasmique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CITOPLASMIC, -Ă adj. referitor la citoplasmă; citoplasmatic. (< fr. cytoplasmique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CITOPLASMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de citoplasmă; propriu citoplasmei. Ereditate ~că. /<fr. cytoplasmique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
citoplasmic adj. m., pl. citoplasmici; f. sg. citoplasmică, pl. citoplasmice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CITOPLASMIC adj. v. citoplasmatic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
citoplasmic, citoplasmicăadjectiv
- 1. De natura citoplasmei, al citoplasmei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: citoplasmatic
etimologie:
- cytoplasmique DEX '09 DEX '98 DN
- cytoplasmic DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.