10 definiții pentru buruieniță
Explicative DEX
buruieniță sf [At: DA ms / V: ~ri~[1] / Pl: ~țe / E: buruiană + -iță] 1-2 (Șhp) Buruienuță (1-2).
- Variantă care nu figurează ca intrare principală. În schimb, alte câteva variante au intrări care trimit aici. — gall
buruieniță s.f (bot.) 1 Buruiană mică. 2 Plantă erbacee din familia scrofulariacee (Euphrasia stricta și rostkoviana). • sil. -ru-ie-. pl. -e. /buruiană+ -iță.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BURUIENIȚĂ sf. 🌿 = SILUR [buruiană].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
buruieniță f. 1. buruiană mică; 2. floare de ochi (Euphrasia).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
buruĭeníță și -úță f., pl. e (dim. d. buruĭană). O plantă erbacee scrofulariacee numită și silur (euphrásia [stricta și rostkoviana]).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
burăniță[1] sf vz buruieniță
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bureniță[1] sf vz buruieniță
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buruniță[1] sf vz buruieniță
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
BURUIENIȚĂ s. v. silur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
buruieniță s. v. SILUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: buruieniță
buruieniță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
burăniță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bureniță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
buruniță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
buruieniță, buruienițesubstantiv feminin
- 1. Buruienuță. MDA2sinonime: buruienuță
etimologie:
- buruiană + -iță MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.