13 definiții pentru buimăceală
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.
BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
buimăceală sf [At: BELDIMAN, O. 64 / Pl: ~celi / E: buimăci + -eală] Buimăcire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buimăceală s.f. (pop.) Buimăcire, amețeală, năuceală, zăpăceală. În buimăceala ceea... unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă (CR.). • pl. -eli. /buimăci + -eală.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUIMĂCEALĂ (pl. -eli) sf. Amețeală, zăpăceală, năucie, uluială: trăiau toți cu toții într’o zăpăceală și într’o ~ fără seamăn (ISP.) [buimăci].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Amețeală, zăpăceală, uluială. În buimăceala ceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. Această zicere îl trezise din buimăceala în care-l adîncise scena ce urmase. NEGRUZZI, S. I 229.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Din buimăci + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
buimăceală f. amețeală: trezind’o din buimăceala în care căzuse ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
buĭmăceálă f., pl. elĭ. Amețeală, zăpăceală, năuceală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
buimăceală s. f., g.-d. art. buimăcelii; pl. buimăceli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
buimăceală s. f., g.-d. art. buimăcelii; pl. buimăceli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buimăceală s. f., g.-d. art. buimăcelii; pl. buimăceli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BUIMĂCEALĂ s. amețeală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală, (înv. și reg.) uluială, uluire, (reg.) uimăceală, (Mold., Bucov. și Transilv.) tehuială. (O stare de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BUIMĂCEALĂ s. amețeală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală, (înv. și reg.) uluială, uluire, (reg.) uimăceală, (Mold., Bucov. și Transilv.) tehuială. (O stare de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
buimăceală, buimăcelisubstantiv feminin
- 1. Amețeală, buimăcire, uluială, zăpăceală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În buimăceala ceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. DLRLC
- Această zicere îl trezise din buimăceala în care-l adîncise scena ce urmase. NEGRUZZI, S. I 229. DLRLC
-
etimologie:
- Buimăci + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.