2 definiții pentru bizuit (bizuire)

Explicative DEX

bizuit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: bizui] (Rar) Bizuire.

Arhaisme și regionalisme

BIZUIT adv. și s. f. 1. Adv. (Trans. SV) Chiar, tocmai, cu adevărat, cu siguranță. Cel ce-i culcat în iesle, acela-i bizuit cel Isus, fiiul lui Dumnezău. CÎNTEC DE CRĂCIUN. 2. S. f. (Ban.) în loc. adv. Cu bizuita = chiar, tocmai, cu adevărat, cu siguranță. Sanè. Cu bizuita. Bézonyossan. LEX. MARS., 244. Etimologie: bizui. Cf. adevăr, așași (2).

Intrare: bizuit (bizuire)
bizuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bizuit
  • bizuitul
plural
  • bizuituri
  • bizuiturile
genitiv-dativ singular
  • bizuit
  • bizuitului
plural
  • bizuituri
  • bizuiturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bizuit, bizuiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • bizui MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bizuit” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2