opțiuni
  • info

12 definiții pentru asfințire

din care

Explicative DEX

ASFINȚIRE s. f. Faptul de a asfinți; asfințit. – V. asfinți.

ASFINȚIRE s. f. Faptul de a asfinți; asfințit. – V. asfinți.

asfințire sf [At: DRĂGHICI, R. 139 / Pl: (nob) ~ri / E: asfinți] 1 Apus1. 2 (Fig; d. viață) Declin. 3 (Fig; d. viață) Sfârșit.

ASFINȚIRE sf. 💫 1 Faptul de a asfinți 2 Apus.

ASFINȚIRE s. f. (Rar) Faptul de a asfinți; asfințit. Au dormit... pînă la asfințirea soarelui. DRĂGHICI, R. 139. De-abia zorile lucesc, și doresc de asfințire Petru că și zi și noapte inima mea-i în clătire. CONACHI, la HEM.

ASFINȚIRE s. f. (Rar) Faptul de a asfinți.

sfințire2[1] sf vz asfințire

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Ortografice DOOM

asfințire s. f., g.-d. art. asfințirii

asfințire s. f., g.-d. art. asfințirii

asfințire s. f., g.-d. art. asfințirii

Sinonime

ASFINȚIRE s. v. apus.

ASFINȚIRE s. apus, asfințit, (livr.) crepuscul, declin, (rar) apunere, (pop.) scapăt, scăpătare, scăpătat. (~ soarelui.)

Antonime

Asfințire ≠ răsărire

Intrare: asfințire
asfințire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asfințire
  • asfințirea
plural
  • asfințiri
  • asfințirile
genitiv-dativ singular
  • asfințiri
  • asfințirii
plural
  • asfințiri
  • asfințirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asfințire, asfințirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a asfinți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apus asfințit antonime: răsărire
    • format_quote Au dormit... pînă la asfințirea soarelui. DRĂGHICI, R. 139. DLRLC
    • format_quote De-abia zorile lucesc, și doresc de asfințire Petru că și zi și noapte inima mea-i în clătire. CONACHI, la HEM. DLRLC
etimologie:
  • vezi asfinți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.