5 definiții pentru apărământ

Explicative DEX

apărământ sn [At: DOSOFTEI, ap. Ccr 664 / Pl: ~minte, -uri / E: apăra + -ământ] (Înv) Apărare.

APĂRĂMÎNT (pl. -minte) sn. Trans. = APĂRARE [apăra].

apărămînt n., pl. inte. Vechĭ. Apărare.

Sinonime

APĂRĂMÂNT s. v. apărare, ocrotire, protecție, sprijin.

apărămînt s. v. APĂRARE. OCROTIRE. PROTECȚIE. SPRIJIN.

Intrare: apărământ
apărământ1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apărământ
  • apărământul
  • apărământu‑
plural
  • apărăminte
  • apărămintele
genitiv-dativ singular
  • apărământ
  • apărământului
plural
  • apărăminte
  • apărămintelor
vocativ singular
plural
apărământ2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apărământ
  • apărământul
  • apărământu‑
plural
  • apărământuri
  • apărământurile
genitiv-dativ singular
  • apărământ
  • apărământului
plural
  • apărământuri
  • apărământurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apărământ, apărăminte / apărământ, apărământurisubstantiv neutru

etimologie:
  • apăra + -ământ MDA2 CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.