10 definiții pentru șofei

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șofei sn [At: LIUBA-IANA, M. 99 / V: (reg) so~, ~eu, ~fii, ~fiu, șuf~, șuvaie ssp / Pl: ~e / E: ns cf ger Schöpfe, rom șof] (Reg) 1 Ciubăr (1). 2 Cofă (3). 3 Găleată (de lemn). 4 Căuș (1).

cofér (Munt. vest), șofér (Olt.) și șoféĭ (Ban.) n., pl. e (sas. schufel, germ. schaufel, lopată adîncată, infl. de cofeĭ. V. șuflă). Căuș făcut din doage legate cu cercurĭ de lemn și prevăzut c’o coadă lungă de vre-o doĭ metri de scos borhotu ferbinte din cazan. Munt. est. Cantă, cănată, ghĭum, vas metalic (cu saŭ fără capac) care conține 6-8 litri și servește la adus și la ținut apă în casă. Fam. Iron. Stacan (ceașcă saŭ pahar mare): bem cu coferu, c’așa ne e felu (Loc.). Trans. șofeĭ. Cofiță. V. și bracacĭ, doniță, găleată, meredeŭ, mertic, șiștar.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOFEI s. v. ciubăr, cofă, doniță, hârdău.

șofei s. v. CIUBĂR. COFĂ. DONIȚĂ. HÎRDĂU.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șofei (-ie), s. n. – (Trans.) Căldare. Germ. Schaff (Tiktin).

Intrare: șofei
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șofei
  • șofeiul
  • șofeiu‑
plural
  • șofeie
  • șofeiele
genitiv-dativ singular
  • șofei
  • șofeiului
plural
  • șofeie
  • șofeielor
vocativ singular
plural
șofeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șofii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șofiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șufei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuvaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)