șosea sf [At: BULETIN, F. (1833), 146²/21 / V: (reg) so~, soșe, sușea, șâșa, ~se, ~uă, ~ee, șoșea, șusă, șușauă, șușea / Pl: ~ele / E: fr chaussée] 1 Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată. 2 (Prc) Stradă largă, frumos amenajată, la intrarea într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane. 3 (Îs) ~ națională Șosea (1) care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale. 4 (Îs) ~ comunală Șosea (1) care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. 5 (Pop; pex) Șleau² (1). 6 Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. 7 (Înv; sst; sens etimologic) Dig (1). 8 (Îrg) Muncă obligatorie pe care administrația comunală o pretindea de la țărani pentru construirea sau repararea șoselelor (4). 9 (Olt; Mun; înv) Impozit prin care se asigura întreținerea șoselelor (1, 4).