vertex s.n. 1 (anat.) Sinciput. ♦ Punctul cel mai proeminent al unei formații anatomice. 2 (mar.) Punctul ortodromei cu latitudinea cea mai ridicată. 3 (meteor.) Punctul cel mai vestic atins de traiectoria unui ciclon în emisfera nordică, de la care acesta își schimbă direcția. • /<fr. vertex, lat. vertex, -icis „vîrf”.