Definiția cu ID-ul 513620:

Etimologice

tur (tururi), s. n. – Învîrtire, ocol. Fr. tour.Der. turaj, s. n. (mișcare giratorie), barbarism tehnic, folosit de Camil Petrescu.

Exemple de pronunție a termenului „tur” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50